Iubind orgolii...

Într-o cetate de pe un tărâm îndepărtat în timp şi spaţiu, soţia principelui îşi făcea plimbarea prin târg, înconjurată de slujitori. Toţi tinerii cavaleri aveau o slăbiciune  pentru furmuseţea răpitoare a domniţei, inimile lor băteau ,gata gata să le iasă din armură în prezenţa ei.Ea , jucăuşă din fire le răspundea tuturor cu zâmbetul ei călduros şi îi lăsa să-i contemple frumuseţea.

Comportamentul acesteia era cunoscut de către principe şi slujitori, principele considera frumuseţea soţiei lui o motivaţie pentru cavaleri în luptă.

O singură persoană înţelesese adevăratele motive ale principesei, căpitanul garnizoanei , un bărbat în vârstă şi foarte înţelept.

Într-o după-amiază unul din copii, responsabili cu curăţarea grajdului, văzâdu-i pe cavaleri cum se înmoaie în faţa domniţei şi pe aceasta cum le cultivă sentimentele cu priviri galeşe îl întreabă pe căpitan:

-De ce se comportă aşa domniţa?

-Aşa cum ,copile?

-Se lasă curtată de toţi cavalerii..

-Măi băiete, tu ştii care e rolul femeii?

-Să fie iubită!

-Exact ,măi băiete, cu cât e mai iubită ,cu atât se spune că are mai multe calităţi , femeia aceea.

-Deci domniţa îi duce de nas pe cei mai frumoşi şi mai deştepţi bărbaţi din castel.

-Din câte se vede, nu ei sunt cei mai deştepţi...

-Deci asta e! Femeile vor să fie iubite, iar domniţa vrea să-i aibă pe cât mai mulţi la mână...

-Exact ,copile, ai înţeles, se numeşte orgoliu!

-Cu cât o iubesc mai mulţi cu atât se simte mai bine! Îi lasă ,în prostia lor, s-o iubească , iar ea...îl are la mână şi pe principe şi pe cavaleri! Deşteaptă femeie! Zâmbeşte şi învinge!

-Frumuseţea ei e trecătoare aşa că profită de ea cât poate...

-Viclene femeile astea cum pun inima bărbaţilor pe jar...

-Unele...Din cauza femeilor s-au stârnit războaie,dar şi iubirea prostească a bărbaţilor a avut un rol important...

-Adică să nu iubesc niciodată o femeie pentru care nu însemn nimic altceva decât un nume pe o listă cu proştii care ţin la ea?

-Ai înţeles o regulă importantă în viaţă , mie mi-a trebuit mai mult să înţeleg şi am suferit mult...

-Cum ai suferit, căpitane?

-Du-te la muncă , băiete!

PS:Vă mulţumesc pentru inspiraţie şi ajutor. Ştiu ele..