Renaștere...

Dacă tu ai dispărea din viața mea, oricum precară,
Aș fugi spre începuturi ,să cerșesc bucăți de lut,
Să te pot clădi, femeie, să o luăm de la început.
Te-aș desena în mii de schițe, cu chipul tau...
Și n-aș mai ști să te fac la loc femeie,
Perfecțiunea mea de zi cu zi...

Revelație...

Brusc ,voiam să fug în urma ta
Măcar o clipă să te pot vedea,
Zâmbind cu stele în ochi,
Simțindu-ți soarele pe buze,
Ardeam de nerăbdarea ce o port
În inima-mi ce bate , ca nebuna
La gândul că tu ești doar una
Și aș putea să nu te am ,
Că am să te pierd pentru totdeauna...

pentru I.V.

Mesaj...

Ce bine-ar fi, dacă-ntr-o zi , ți-ai aminti că undeva,
E un nebun simpatic ce te-nțelegea...
Ce bine-ar fi să-ți amintești, ce el cu drag îți povestea,
să știi ,copilă dragă, că el , bucăți din inima-i îți dăruia...

Când îți vei aduce aminte de el, va fi departe,
pe undeva prin lumea mare , va căuta o noua cale,

Să știi, domnița dragă, că o parte din inima lui,
e a ta...

pentru O.M.

Contopirea...

Dacă toți norii cerului s-ar abate asupra mea,
Nu-i așa că ai face să simt doar ploile calde de vara?
Dacă s-ar izbi de mine furtuni necruțătoare,
Nu-i așa că ai face să simt doar briza mării?
Dacă aș fi prins în mijlocul unui război,
Nu-i așa că ai face să simt doar mângâieri tandre?
Nu-i așa că adori copilul din mine, care se joacă prea mult,
enervându-te la culme și aducându-te in pragul disperării?
Nu-i așa că iubești adultul cu chip scorțos ce mă pretind a fi?
Nu-i așa că îmi iubești imperfecțiunile perfecte ,
pe care le repari cu fiecare atingere?
Normal că mă adori...ești plasmuirea imaginației mele!
Ba nu...dacă mi s-ar cere să proiectez o ființă mai perfectă,
prin imperfecțiunea ei, ca tine, în mod cert, aș greși proporțiile... 

Pentru Ș.D.

Cugetare XXXIII

Din seria "cugetările sărmanului Urda" :Degeaba ai foc în suflet, nu se poate aprinde țigara cu el...