Morală

(sau predica subconștientului, pentru inconștientul, care ar tebui să fie conștient)
(Monolog autocritic)
Bravo! Bravo! Ai făcut-o iar...
Iar ți-ai găsit să te îndrăgostești ,
Și ce fată...ce să zic?
Prima oară credeam că ai greșit,
La doua , aveam deja suspiciuni,
Acum sunt aproape sigur,
Ai niște gusturi...parcă n-ai avea...
Numai una și una...
Mai bine lipsă!
Știu , știu , are niște ochii...
Un suflet....
Mirific, nemaipomenit, sublim,
Ai adjective în repertoriu, n-am ce zice
Ești bun, ești bun, dar nu ești cautat!
Următoarea, mai bine ai alege-o,
mai bine n-ai alege-o
mai vedem...

Speranțe

Așează-te, să bem ceva,
Îți aduc o cafea?
Așa-i, e seară, nu bei cafea la ora asta,
Bem un vin, din cel mai tare,
Îmi place să te văd îmbujorată,
pulsează viața-n tine,
roșești fără complimente,
zâmbești tandru și subtil,
parcă te ascunzi de cineva...
Vom povesti până la ziuă,
Vreau să te cunosc mai bine,
vinul îți dezleagă limba...
nu știam că-ți plac ochii mei,
Nu te teme, voi păstra secretul,
Vinul tace, noi vorbim,
le dăm voie paharelor să se sărute,
clinchetul e sublim...
Atmosfera e perfectă, parcă ruptă dintr-un film,
Încet, pe nesimțite, se ivește între noi...
Prima raza-a soarelui de dimineață,
Ce ne-mbie la cafea...
Lăsăm sticla goală să lucească-n soare,
Trezește-n el pofta de viață,
Cafea...Răsărit...Tu...
Speram la asta de cu seară,
Când te priveam pătrunzător...
Din seara când te-am cunoscut,
acum o veșnicie...

Ce ne inspiră?

El: Ce te inspiră?
Ea: Muzica, munții, marea, ploaia, luna, stelele, tot ce mă înconjoară, universul. Pe tine?
El: Tu!
Ea: De ce?
El: Tu ești universul meu...

Clipa

Clipă dragă, ce-ai zburat,
Când noi ne-am îmbrățișat,
Te-am simțind zâmbind de drag,
Ne priveai cu-nfrigurare,
Te gândeai putem noi oare?
Să oprim al tău zbor,
Să te ținem de-un picior,
Să te-ascundem în uitare,
Să facem infinit, din a noastră,
Îmbrățișare...

Știu

Știu că mă saluți din milă,
Știu că nu mă vrei în preajma ta,
Ar fi bine, draga mea, să mă uiți,
De-a pururea...

Musafiri la mine-n suflet,
Au tot fost și au să vină,
Zăbovesc puțin pe prispă,
Apoi pleacă în uitare...

Du-te și tu după dânșii,
Îți fac semne disperate,
Te așteaptă o trăsură,
Să te ducă mai departe...

Mă saluți din departare,
Cu o milă în privire,
Știi cât voi trage oare?
Să uit a ta salutare...

Ermetic

Mișcare de rotație,
Ascendent descendent,
Transcendent, împerecheat,
Catarg căzut pe malul unei tâmple,
Lângă ochiul cu pleoapa închisă,
Zborul frânt al plutei,
Ce ducea spre nicăieri,
Pe fundul cerului se naște,
Zeul mort al vieții fără de sfârșit,
Mama lui râde că la tirmis,
L-a trimis să m-amărască,
Ale lui surori să m-amăgească...

Lumea mea...

Vreau talent!
Vreau talentul de a-mi crea o lume nouă,
Vreau să decid eu totul...
Vreau ca cerul să fie de culoarea ochilor mei,
Vreau ca iarba să fie de culoarea ochilor ei...
Aș vrea să pun totul pe o pânză de pictură infinită....
Să închid cu cheia poarta sufletului meu,
Și să plec, să fug...
Gestul suprem de lașitate, fuga...
Atâtă de simplă, atât de eliberatoare...
Aș vrea să fug în sens invers acelor de ceasornic,
Să fiu eroul neînfricat, al copilăriei,
Cavalerul în armură strălucitoare,
Regele cățeilor de pluș,
Mi-aș dori ca eu , al fiecărui an,
Să-i întâlnească pe ceilalți....
Oare ar fi la fel de mândrii unii de alții?

Manifest pentru secolul vitezei

Am obosit de "ce mai faci"?
M-am săturat de "bine tu?",
Ce-ar fi să vorbim, măcar o dată,
Ca eu și tu
Ne cam apasă firele,
Wireless-ul e o povară,
Comunicarea ce se vrea a fi ușoară,
E tembelă și amară.

Cf? Bn u?
Ia mai du-te tu , și-nvață,
Cîte ceva despre vorbitu'
Față-n față...
Hai să socializăm lângă un pet de bere,
Putem vorbi , la o cana cu vin,
Am putea dormi lângă un foc aprins...
Ar fi minunat, dacă ne-am cunoaște,
Și cu monitorul stins.

Ce-ar fi să vorbim și "face to face"?
Ce-ar fi să deschidem câte-un "book"?
Aș prefera să-mi vezi și noul "look",
Dacă se poate, nu pe facebook...

Insomniac...

Aș fi insomniac, dacă n-aș știi că-mi apari tu în vis...