Veacuri parcă au trecut
De când , deloc , nu te-am văzut
Şi-am pornit ,încet , în zare
Să văd de unde mai apare
Privirea ta ca o văpaie
Ce-mi pune sufletul pe jar
Şi nu-l mai poţi răci ,
E în zadar.
Veacuri parcă au trecut
De când văpaia-n suflet mi-a crescut
Iar sufletul mi-e ca un iad
Şi tot nu te-am aflat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu