Speranțe

Așează-te, să bem ceva,
Îți aduc o cafea?
Așa-i, e seară, nu bei cafea la ora asta,
Bem un vin, din cel mai tare,
Îmi place să te văd îmbujorată,
pulsează viața-n tine,
roșești fără complimente,
zâmbești tandru și subtil,
parcă te ascunzi de cineva...
Vom povesti până la ziuă,
Vreau să te cunosc mai bine,
vinul îți dezleagă limba...
nu știam că-ți plac ochii mei,
Nu te teme, voi păstra secretul,
Vinul tace, noi vorbim,
le dăm voie paharelor să se sărute,
clinchetul e sublim...
Atmosfera e perfectă, parcă ruptă dintr-un film,
Încet, pe nesimțite, se ivește între noi...
Prima raza-a soarelui de dimineață,
Ce ne-mbie la cafea...
Lăsăm sticla goală să lucească-n soare,
Trezește-n el pofta de viață,
Cafea...Răsărit...Tu...
Speram la asta de cu seară,
Când te priveam pătrunzător...
Din seara când te-am cunoscut,
acum o veșnicie...