Nu înţeleg de ce ţineam la tine,
Nu erai nimic din ceea ce doream,
Erai doar o plasmuire....
A perfecţiunii ce-o speram.
Îmi alergai ,noapte şi zi, prin gând,
Te simţeam păşind pe a mea inimă,
Te visam zâmbin , în falduri diafane,
Erai învăluită în albul de zăpadă pur...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu