Pentru că-mi vine să urlu şi nu pot,
pentru că mă doare pieptul de atâta dor...
Şi dac-aş urla, ce rost ar avea?
Cine stă s-asculte un copil nebun?
că de m-ar asculta , prea multe n-ar afla,
că e frumoasă şi e grea viaţa mea.
Văd cum trec adulţii ce-au uitat,
viaţa de adolescent pe unde i-a purtat.
Văd cum trec copii ce-ar visa
că viaţa lor nu va fi aşa,
Mă văd pe mine-n ochii lor...
Ştiu că n-are rost să strig de greu şi dor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu